11 definiții pentru băbaică bobaică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băbaică sf [At: DAMÉ, T. 126 / P: bă-bai-că / Pl: ~băici / E: ucr бабайка] (Reg) Vâslă.

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă1. [Var.: bobáică s. f.] – Din ucr. babajka.

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă1. [Var.: bobáică s. f.] – Din ucr. babajka.

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Regional) Vîslă, lopată. Au năvălit pescarii cu băbăicile și l-au făcut zlamac [pe bandit]. SADOVEANU, P. M. 118.

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă. – Ucr. babájka.

BĂBÁICĂ ~ăici f. pop. Unealtă din lemn constând dintr-o coadă lungă cu terminație plată, folosită pentru a conduce o ambarcație; vâslă; lopată. [Sil. ba-bai-că] /<ucr. babajka

bobáică sf vz băbaică

BOBÁICĂ s. f. v. băbaică.

BOBÁICĂ s. f. v. băbaică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

băbáică (reg.) s. f., g.-d. art. băbắicii; pl. băbắici

băbáică s. f., g.-d. art. băbăicii; pl. băbăici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂBÁICĂ s. v. lopată, ramă, vâslă.

băbaică s. v. LOPATĂ. RAMĂ. VÎSLĂ.

Intrare: băbaică
băbaică substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băbaică
  • băbaica
plural
  • băbăici
  • băbăicile
genitiv-dativ singular
  • băbăici
  • băbăicii
plural
  • băbăici
  • băbăicilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobaică
  • bobaica
plural
  • bobăici
  • bobăicile
genitiv-dativ singular
  • bobăici
  • bobăicii
plural
  • bobăici
  • bobăicilor
vocativ singular
plural

băbaică bobaică

etimologie: