7 definiții pentru băbăcuță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă. – Babacă + suf. -uță.
băbăcúță sm [At: ALECSANDRI, T., ap. ȘIO / Pl: ~ți / E: băbacă + -uță] 1-4 (Îrg; șhp) Babacă (1, 5) (drag).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă. – Babacă + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BĂBĂCUȚĂ, băbăcuți, s. m. (Mold., învechit) Diminutiv al lui babacă. Băbaca!... băbaca!... O venit băbăcuța!... ALECSANDRI, T. I 164.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
băbăcúță (înv., reg.) s. m., g.-d. art. băbăcúții; pl. băbăcúți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
băbăcúță s. m., g.-d. art. băbăcúții; pl. băbăcúți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: băbăcuță
| substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
băbăcuță
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Băbaca!... băbaca!... O venit băbăcuța!... ALECSANDRI, T. I 164.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Babacă + sufix -uță.surse: DEX '09 DEX '98