13 definiții pentru bâz bâzzz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bâz1 sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 (Îe) A se lua d-un ~ A-și găsi un rost în viață. 2 (Îae) A-și împlini un gând. corectată

bâz2 i [At: PAMFILE, J. II / P: bzz / E: fo] Cuvânt care imită sunetul produs de muște și albine când zboară.

bâz3 i [At: ISPIRESCU, L. 164 / E: nct] (Îe) A face cuiva cu ~ A face în ciudă.

BÂZ interj. (Cu „z” prelungit) Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.

BÂZ interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.

BÂZ interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.

BÂZ interj. (se folosește pentru a exprima zgomotul produs de unele insecte în zbor). /Onomat.

bâz! int. exprimă: 1. strigătul surd al unor insecte (albine, muște, țânțari, etc.); 2. o bătaie de joc la copii: băiatul le făcea cu bâz! ISP.

BÎZ interj. Onomatopee care imită zgomotul produs în zbor de unele insecte (albine, muște etc.). ◊ Expr. A face (cuiva) cu bîz = a-i face (cuiva) în necaz, în ciudă. [Zînele] începură cu binele a se ruga de el ca să-și taie părul, să li-l dea lor; dară băiatul le făcea cu bîz! ISPIRESCU, L. 164.

bîz, interj. interj. care redă zgomotu aripilor saŭ altor lucrurĭ asemenea. V. bîzîĭ și zumba.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bîz interj.1. Imită bîzîitul insectelor care zboară. – 2. Exprimă zeflemisirea cuiva, și mai ales a copiilor plîngăcioși. Creație expresivă, comună mai multor limbi (REW 1057; Pușcariu, RF, I, 269 și Dacor., I, 103; Șuțu, Dacor., II, 149), cf. sl. bŭzĕti (Berneker 111), germ. biesen. Der. bîză, s. f. (insectă, muscă; albină; în arg., ziar); bîzălău, s. m. (bondar, bărzăun); bîzîit, s. n. (zumzet); bîzîitor, adj. (care bîzîie); bîzoi, s. m. (viespe); bînzar, s. m. (bondar; tăun); bînzoi, s. m. (bondar); bijoi, s. n. (în Trans., izvor, fîntînă).

Intrare: bâz
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • bâz
bâzzz interjecție
interjecție (I10)
  • bâzzz

bâz bâzzz

  • 1. (Cu „z” prelungit) Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. expresie A face (cuiva) cu bâz = a-i face (cuiva) în necaz, în ciudă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Zânele] începură cu binele a se ruga de el ca să-și taie părul, să li-l dea lor; dară băiatul le făcea cu bîz! ISPIRESCU, L. 164.
        surse: DLRLC

etimologie: