13 definiții pentru azotic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

azótic, ~ă a [At: PONI, CH. 111 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr azotique] 1 (Îs) Acid - Acid oxigenat al azotului, sub formă de lichid incolor, corosiv, oxidant puternic Si: acid nitric, apă tare. 2 (Îs) Anhidridă ~ă Anhidridă formată prin oxidarea azotului.

AZÓTIC, -Ă, azotici, -ce, adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, coroziv, oxidant puternic; acid nitric, (pop.) apă-tare. – Din fr. azotique.

AZÓTIC adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, oxidant puternic; acid nitric, apă-tare. – Din fr. azotique.

AZÓTIC, -Ă, azotici, -e, adj. (Mai ales în expr.) Acid azotic = acid compus din azot, oxigen și hidrogen, care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (popular) apă-tare.

AZÓTIC, azotici, adj. m. (În expr.) Acid azotic = acid incolor care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (pop.) apă-tare. – Fr. azotique.

AZÓTIC adj.m. Acid azotic = acid în a cărui compoziție intră azot, oxigen și hidrogen; (pop.) apă-tare. [< fr. azotique].

AZÓTIC adj. acid ~ = acid oxidant al azotului; lichid incolor, corosiv și oxidant puternic; acid nitric, apă tare. (< fr. azotique)

AZÓTIC ~ci adj.: Acid ~ acid oxigenat al azotului, folosit la fabricarea explozivelor, fibrelor artificiale, îngrășămintelor; acid nitric. /<fr. azotique

azotic a. acid azotic, numit și acid nitric sau apă tare, servă a grava pe aramă, oțel și sticlă.

*azótic, -ă adj. (d. azot). Chim. De azot. Acid azotic saŭ nitric, apă tare, chezap, un lichid incolor care ferbe la 86° și se solidifică la -40°. Distruge materiile organice. Se întrebuințează la prepararea explozivelor și colorilor și la gravarea pe metal și sticlă. Descoperit de Geabar-al-Kufi în sec. 8 (Az O2 O H).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

azótic adj. m., pl. azótici; f. azótică, pl. azótice

azótic adj. m., pl. azótici; f. sg. azótică, pl. azótice


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AZÓTIC (< fr. {i}) Adj. Acid ~ = acid anorganic, oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, puternic agent oxidant; acid nitric; (pop.) apă-tare. La concentrația de 98 la sută aprinde lemnul, hîrtia; distruge țesuturile; se întrebuințează la fabricarea îngrășămintelor, a explozibililor, a fibrelor artificiale, a acidului sulfuric, a coloranților etc.

Intrare: azotic
azotic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azotic
  • azoticul
  • azoticu‑
  • azotică
  • azotica
plural
  • azotici
  • azoticii
  • azotice
  • azoticele
genitiv-dativ singular
  • azotic
  • azoticului
  • azotice
  • azoticei
plural
  • azotici
  • azoticilor
  • azotice
  • azoticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

azotic

  • 1. (în) sintagmă Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, coroziv, oxidant puternic; acid nitric.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: apă-tare

etimologie: