AZOTIC, -Ă, azotici, -ce, adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, coroziv, oxidant puternic; acid nitric, (pop.) apă-tare. – Din fr. azotique.

azotic, ~ă a [At: PONI, CH. 111 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr azotique] 1 (Îs) Acid - Acid oxigenat al azotului, sub formă de lichid incolor, corosiv, oxidant puternic Si: acid nitric, apă tare. 2 (Îs) Anhidridă ~ă Anhidridă formată prin oxidarea azotului.

*AZOTIC adj. 🔬 Acid ~, acid lichid, caustic, obținut prin tratarea azotatului de potasiu prin acidul sulfuric; numit și „acid nitric” sau „apă tare” [fr.].

AZOTIC adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, oxidant puternic; acid nitric, apă-tare. – Din fr. azotique.

AZOTIC, -Ă, azotici, -e, adj. (Mai ales în expr.) Acid azotic = acid compus din azot, oxigen și hidrogen, care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (popular) apă-tare.

AZOTIC, azotici, adj. m. (În expr.) Acid azotic = acid incolor care descompune toate metalele obișnuite și are numeroase aplicări în industrie; (pop.) apă-tare. – Fr. azotique.

AZOTIC adj.m. Acid azotic = acid în a cărui compoziție intră azot, oxigen și hidrogen; (pop.) apă-tare. [< fr. azotique].

AZOTIC adj. acid ~ = acid oxidant al azotului; lichid incolor, corosiv și oxidant puternic; acid nitric, apă tare. (< fr. azotique)

AZOTIC ~ci adj.: Acid ~ acid oxigenat al azotului, folosit la fabricarea explozivelor, fibrelor artificiale, îngrășămintelor; acid nitric. /<fr. azotique

azotic a. acid azotic, numit și acid nitric sau apă tare, servă a grava pe aramă, oțel și sticlă.

*azótic, -ă adj. (d. azot). Chim. De azot. Acid azotic saŭ nitric, apă tare, chezap, un lichid incolor care ferbe la 86° și se solidifică la -40°. Distruge materiile organice. Se întrebuințează la prepararea explozivelor și colorilor și la gravarea pe metal și sticlă. Descoperit de Geabar-al-Kufi în sec. 8 (Az O₂ O H).

azotic adj. m., pl. azotici; f. azotică, pl. azotice

azotic adj. m., pl. azotici; f. azotică, pl. azotice

azotic adj. m., pl. azotici; f. sg. azotică, pl. azotice

AZÓTIC (< fr. {i}) Adj. Acid ~ = acid anorganic, oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, puternic agent oxidant; acid nitric; (pop.) apă-tare. La concentrația de 98 la sută aprinde lemnul, hîrtia; distruge țesuturile; se întrebuințează la fabricarea îngrășămintelor, a explozibililor, a fibrelor artificiale, a acidului sulfuric, a coloranților etc.