8 definiții pentru azotemie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

azotemie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr azotémie] (Med) 1 Cantitate de azot din sânge (sub formă de uree, acid uric etc.). 2 Creștere anormală a cantității de uree din sânge.

AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitate (normală) de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.). 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge.- Din fr. azotémie.

AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge. – Din fr. azotémie.

AZOTEMÍE s.f. Prezența în sânge a compușilor azotați (uree, acid uric etc.) [< fr. azotémie, cf. fr. azote – azot, gr. haima – sânge].

AZOTEMÍE s. f. prezența în sânge a produșilor azotați degradați. (< fr. azotémie)

azotemíe s. f. (med.) Cantitatea de azot din sânge ◊ „Starea clinică, anterior transplantului, era deosebit de gravă: anemie accentuată, hipertensiune arterială, azotemie crescută și anurie, ceea ce a necesitat rezolvarea rapidă prin transplantul renal, care a salvat viața tinerelor.” R.l. 26 III 80 p. 5 (din fr. azotémie; PR 1924; DEX, DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!azotemíe (-zo-te-/-zot-e-) s. f., art. azotemía, g.-d. azotemíi, art. azotemíei

azotemíe s. f. (sil. mf. -zot-), art. azotemía, g.-d. azotemíi, art. azotemíei

Intrare: azotemie
  • silabație: a-zo-te-mi-e, a-zot-e-mi-e
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azotemie
  • azotemia
plural
genitiv-dativ singular
  • azotemii
  • azotemiei
plural
vocativ singular
plural

azotemie

  • 1. Cantitate (normală) de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.).
    surse: DEX '09 DN
  • 2. medicină Creștere anormală a cantității de uree din sânge.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: