azotat², ~ă a [At: PARHON, B. 23 / Pl: ~ați, ~e / E: fr azote] (Chm) Care conține azot (1).

azotat¹ sm [At: MACAROVICI, CH. 387-388 / Pl: ~ați / E: fr azotate] 1 Sare formată prin reacția dintre acidul azotic și o bază Si: nitrat. 2 (Îs) – de argint Compus al acidului azotic cu argintul, sub formă de cristale incolore, folosit în chimia analitică și preparativă, în industria fotografică și cinematografică, la fabricarea oglinzilor și în medicină, la dezinfectări și cauterizări Si: piatra-iadului. 3 (Îs) – de potasiu Compus al acidului azotic cu potasiul, folosit ca îngrășământ, ca oxidant și ca fondant Si: salpetru de India. 4 (Îs) – de sodiu Compus al acidului azotic cu sodiul, folosit ca îngrășământ și oxidant Si: salpetru de Chile.

*AZOTAT l. adj. Care conține azot. II. (pl. -ate) sn. 🔬 Combinațiune a acidului azotic cu o bază: ~ de potasiu, silitră, salpetru [fr. azoté ¶ fr. azotate].

AZOTAT², -Ă, azotați, -te, adj. Care are în compoziția lui azot. Alimente azotate.

AZOTAT¹, azotați, s. m. Sare formată prin combinarea acidului azotic cu o bază; nitrat. ◊ Azotat de potasiu = salpetru de Indii; se folosește ca îngrășămînt, ca oxidant și ca fondant. Azotat de sodiu = salpetru de Chile, folosit ca îngrășămînt agricol și ca oxidant. Azotat de argint = nitrat de argint, v. nitrat.

AZOTAT¹, azotați, s. m. Sare a acidului azotic cu o bază; nitrat. ◊ Azotat de potasiu = salpetru de Indii. Azotat de sodiu = salpetru de Chili. – Fr. azotate.

AZOTAT², -Ă, azotați, -te, adj. Care are în compoziția sa azot. – După fr. azoté.

AZOTAT s.m. Sare a acidului azotic; nitrat. // adj. Care conține azot. [< fr. azotate].

AZOTAT, -Ă I. adj. care conține azot; azotos. II. s. m. sare a acidului azotic; nitrat. (< fr. azoté, /II/ azotate)

AZOTAT ~ți m. Sare a acidului azotic; nitrat. ~ de potasiu. /<fr. azotat

*azotát m. și n., pl. e (d. azot). Chim. Sare formată din combinațiunea aciduluĭ azotic c’o bază.

*azotát, -ă adj. (d. azot). Chim. Care conține azot.

azotat¹ adj. m., pl. azotați; f. azotată, pl. azotate

azotat² s. m., pl. azotați

azotat¹ adj. m., pl. azotați; f. azotată, pl. azotate

azotat² s. m., pl. azotați

azotat adj. m., pl. azotați; f. sg. azotată, pl. azotate

azotat s. m., pl. azotați

AZOTAT adj. v. azotos.

AZOTAT s. (CHIM.) 1. nitrat. (~ul este o sare a acidului azotic.) 2. azotat de amoniu = salpetru de Leuna; azotat de argint = nitrat de argint, (pop.) piatra-iadului; azotat de calciu = nitrocalcit, salpetru de Norvegia; azotat de celuloză v. nitroceluloză; azotat de potasiu = nitrat de potasiu, salpetru de India, (pop.) silitră; azotat de sodiu = nitrat de sodiu, salpetru de Chile.

AZOTAT s. (CHIM.) 1. nitrat. (~ este o sare a acidului azotic.) 2. azotat de amoniu = salpetru de Leuna; azotat de argint = nitrat de argint, (pop.) piatra-iadului; azotat de calciu = nitrocalcit, salpetru de Norvegia; azotat de celuloză = nitroceluloză, nitrat de celuloză; azotat de potasiu = salpetru de India, (pop.) silitră; azotat de sodiu = salpetru de Chile.

AZOTAT adj. (CHIM.) azotos, nitros. (Substanță ~.)