7 definiții pentru azilant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AZILÁNT, -Ă, azilanți, -te, s. m. și f. Persoană care a cerut azil, fiind luată în evidența unui stat înainte de a obține statutul de refugiat. – Din germ. Azilant. Cf. fr. asilé.

AZILÁNT s. m. cetățean străin care a obținut azil într-o țară; imigrant. (< azil + -ant)

azilánt s. m. Persoană care a obținut azilul (politic) în altă țară ◊ „Dacă cererea de azil este recunoscută și delegatul federal pentru probleme de azil nu ridică obiecții timp de o lună, refugiatul primește statut de azilant. R.l. 10 X 91 p. 5. ◊ „Statutul de azilant politic nu poate fi obținut prin fals!” Timișoara 28 XI 92 p. 3; v. și haios (din germ. Azilant)

AZILÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care a cerut azil, fiind luată în evidențele unui stat înainte de a obține statutul de refugiat. /<germ. Asylant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AZILÁNT s., adj. v. resortisant.

Intrare: azilant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azilant
  • azilantul
  • azilantu‑
plural
  • azilanți
  • azilanții
genitiv-dativ singular
  • azilant
  • azilantului
plural
  • azilanți
  • azilanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

azilant, -ă azilantă

  • 1. Persoană care a cerut azil, fiind luată în evidența unui stat înainte de a obține statutul de refugiat.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: imigrant, -ă resortisant

etimologie: