opțiuni

2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AXIOMATIZÁRE, axiomatizări, s. f. Acțiunea de a axiomatiza. [Pr.: -xi-o-] – V. axiomatiza.

AXIOMATIZÁRE, axiomatizări, s. f. Acțiunea de a axiomatiza. [Pr.: -xi-o-] – V. axiomatiza.

axiomatizare sf [At: DN3 / P: ~xi-o~ / Pl: ~zări / E: axiomatiza] 1-2 Elaborare a unui sistem de axiome (1-2) Si: (rar) axiomatizat1 (1-2). 3 Reducere a cunoașterii umane la un ansamblu de axiome (1) Si: (rar) axiomatizat1 (3).

AXIOMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a axiomatiza. ♦ Elaborare a unui sistem de axiome. [< axiomatiza].

AXIOMATIZÁ, axiomatizez, vb. I. Tranz. A reduce la un ansamblu de axiome. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiomatiser.

axiomatiza vt [At: DN3 / P: ~xi-o- / Pzi: ~zéz / E: fr oxiomatiser] 1-2 A elabora un sistem de axiome (1-2). 3 A reduce cunoașterea la un ansamblu de axiome (1).

AXIOMATIZÁ, axiomatizez, vb. I. Tranz. A reduce la un șir de axiome. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiomatiser.

AXIOMATIZÁ vb. I. tr. (Rar) A reduce cunoașterea la un ansamblu de axiome. [Cf. fr. axiomatiser].

AXIOMATIZÁ vb. tr. a reduce cunoașterea la un sistem de axiome. (< fr. axiomatiser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

axiomatizáre s. f. (sil. -xi-o-), g.-d. art. axiomatizării; pl. axiomatizări

axiomatizá (a ~) (-xi-o-) vb., ind. prez. 3 axiomatizeáză

axiomatizá vb. (sil. -xi-o-), ind. prez. 1 sg. axiomatizéz, 3 sg. și pl. axiomatizeáză

Intrare: axiomatizare
axiomatizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • axiomatizare
  • axiomatizarea
plural
  • axiomatizări
  • axiomatizările
genitiv-dativ singular
  • axiomatizări
  • axiomatizării
plural
  • axiomatizări
  • axiomatizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: axiomatiza
  • silabație: a-xi-o-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • axiomatiza
  • axiomatizare
  • axiomatizat
  • axiomatizatu‑
  • axiomatizând
  • axiomatizându‑
 singular plural
  • axiomatizează
  • axiomatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • axiomatizez
 (să)
  • axiomatizez
  • axiomatizam
  • axiomatizai
  • axiomatizasem
a II-a (tu)
  • axiomatizezi
 (să)
  • axiomatizezi
  • axiomatizai
  • axiomatizași
  • axiomatizaseși
a III-a (el, ea)
  • axiomatizează
 (să)
  • axiomatizeze
  • axiomatiza
  • axiomatiză
  • axiomatizase
plural I (noi)
  • axiomatizăm
 (să)
  • axiomatizăm
  • axiomatizam
  • axiomatizarăm
  • axiomatizaserăm
  • axiomatizasem
a II-a (voi)
  • axiomatizați
 (să)
  • axiomatizați
  • axiomatizați
  • axiomatizarăți
  • axiomatizaserăți
  • axiomatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • axiomatizează
 (să)
  • axiomatizeze
  • axiomatizau
  • axiomatizară
  • axiomatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

axiomatizare

  • 1. Acțiunea de a axiomatiza.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. Elaborare a unui sistem de axiome.
      surse: DN

etimologie:

  • vezi axiomatiza
    surse: DEX '09 DN

axiomatiza

  • 1. A reduce la un ansamblu de axiome.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: