6 definiții pentru avramă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
avrámă sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~me / E: ngr αυράμιλο] (Bot; șîs prună ~] Varietate de prună.
AVRÁMĂ, avrame, s. f. (Reg.) Varietate de prune. – Din ngr. avrámilo.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AVRÁMĂ, avrame, s. f. (Reg.) Varietate de prune. – Din ngr. avrámilo.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AVRÁMĂ, avrame, s. f. (Reg.) Varietate de prune. – Ngr. avramilon.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
avrámă f., pl. e (ngr. avrámilon, pl. -la, d. vgr. brábylon, prună sălbatică, pin etim. pop., după numele luĭ Avram. Cp. și cu rus. avrán, centauree. V. scoroambă). Est. Un fel de prună sferică galbena maĭ mare de cît corcodușa și al căreĭ sîmbure se desprinde ușor de mez. V. ringlotă, goldană.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
avrámă (reg.) (a-vra-) s. f., g.-d. art. avrámei; pl. avráme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
avrámă s. f. (sil. -vra-), g.-d. art. avrámei; pl. avráme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: a-vra-mă
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||