AVANPORT, avanporturi, s. n. Port subsidiar, de obicei la gura unui estuar, creat atunci când portul principal este la o distanță neconvenabilă. – Din fr. avant-port.

avanport sn [At: DN³ / Pl: ~uri / E: fr avant-port] Zonă amenajată la intrarea într-un port pentru o scurtă staționare a navelor.

AVANPORT, avanporturi, s. n. Zonă amenajată la intrarea într-un port, pentru o scurtă staționare a navelor. – Din fr. avant-port.

AVANPORT, avanporturi, s. n. Zonă amenajată la intrarea într-un port, putînd fi folosită pentru o scurtă staționare a vaselor.

AVANPORT, avanporturi, s. n. Zonă amenajată la intrarea într-un port, pentru o scurtă staționare a navelor. – Fr. avant-port.

AVANPORT s.n. Zonă de scurtă staționare a navelor la intrarea într-un port; anteport. [< fr. avant-port].

AVANPORT s. n. zonă amenajată pentru staționarea temporară a navelor la intrarea într-un port. (< fr. avant-port)

AVANPORT ~uri n. Loc de staționare scurtă a navelor la intrarea într-un port. /<fr. avant-port

avanport s. n., pl. avanporturi

avanport s. n., pl. avanporturi

avanport s. n., pl. avanporturi

AVANPORT s. (MAR.) anteport.

AVANPORT s. (MAR.) anteport.