10 definiții pentru autovehicul


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul terestru, autopropulsat, suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.

autovehicul sn [At: IOANOVICI, TEHN. 11 / P: a-u~ / Pl: ~e / E: auto2- + vehicul] Vehicul cu tracțiune mecanică proprie.

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul pus în mișcare de o forță alimentată de un izvor propriu de energie. Există autovehicule terestre, aeriene, de apă și amfibii.

AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s. n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – După fr. autovéhicule.

AUTOVEHÍCUL s.n. Vehicul cu tracțiune mecanică proprie. [Pron. a-u-, pl. -le. / cf. fr. autovéhicule].

AUTOVEHÍCUL s. n. vehicul cu tracțiune mecanică proprie. (< fr. autovéhicule)

AUTOVEHÍCUL ~e n. Vehicul autopropulsat folosit pentru transportul de pasageri sau de materiale. /<fr. autovéhicule


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autovehícul (a-u-) s. n., pl. autovehícule

autovehícul s. n. (sil. a-u-), pl. autovehícule

Intrare: autovehicul
autovehicul substantiv neutru
  • silabație: a-u-
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autovehicul
  • autovehiculul
  • autovehiculu‑
plural
  • autovehicule
  • autovehiculele
genitiv-dativ singular
  • autovehicul
  • autovehiculului
plural
  • autovehicule
  • autovehiculelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autovehicul

  • 1. Vehicul (terestru), autopropulsat, suspendat pe roți, șenile sau tălpi de alunecare, care servește la transportul oamenilor sau al bunurilor.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Există autovehicule terestre, aeriene, de apă și amfibii.
      surse: DLRLC

etimologie: