10 definiții pentru autoturn


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de instalații și de întrețineri electrice aeriene. [Pr.: a-u-] – Auto2- + turn.

autotúrn sn [At: LTR2 / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: auto2- + turn] Autovehicul echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit la lucrările de instalații și întrețineri electrice aeriene.

AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de instalații și de întrețineri electrice aeriene. [Pr.: a-u-] – Auto2 + turn.

AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul cu o platformă care se poate înălța și roti, special construit pentru executarea lucrărilor de conducere a cablurilor aeriene necesare tracțiunii electrice.

AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de cabluri electrice aeriene. – Din auto2 + turn (după germ. Autoturm[wagen]).

AUTOTÚRN s.n. (Tehn.) Automobil echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit la lucrările în legătură cu firele electrice aeriene. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / < auto2- + turn, cf. germ. Autturmwagen].

AUTOTÚRN s. n. automobil cu o platformă care se poate înălța, la lucrările de reparare a firelor electrice aeriene. (< auto2 + turn)

AUTOTÚRN ~uri n. Autovehicul echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit pentru a efectua lucrări la înălțime. /auto- + turn


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autotúrn (a-u-) s. n., pl. autotúrnuri

autotúrn s. n. (sil. a-u-), pl. autotúrnuri

Intrare: autoturn
  • silabație: a-u-
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoturn
  • autoturnul
  • autoturnu‑
plural
  • autoturnuri
  • autoturnurile
genitiv-dativ singular
  • autoturn
  • autoturnului
plural
  • autoturnuri
  • autoturnurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autoturn

  • 1. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de instalații și de întrețineri electrice aeriene.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • Auto- + turn
    surse: DEX '09 DN