9 definiții pentru autotractor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autotractor sn [At: NOM. MIN. I, 107 / P: a-u~ / Pl: ~oare / E: auto2- + tractor] 1 Autovehicul cu roți sau șenile, prevăzut cu tractor de mare putere. 2 Autocamion pentru orice teren, cu dublu-diferențial în spate (uneori cu tracțiune și în față), echipat cu cabestan. 3 Autoșenilă mică.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile. ♦ Autocamion special construit pentru orice teren.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere. [Pr.: a-u-] – După fr. autotracteur.

AUTOTRACTÓR s.n. Tractor de mare putere, montat pe roți sau pe șenile. ♦ Autocamion care se poate mișca pe orice teren. [Cf. fr. autotracteur].

AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur)

AUTOTRACTÓR ~oáre n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune (montat pe roți sau pe șenile), de care este legată de obicei o remorcă. /<fr. autotracteur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autotractór (a-u-to-trac-) s. n., pl. autotractoáre

autotractór s. n. (sil. a-u-to-trac-); pl. autotractoáre

Intrare: autotractor
autotractor substantiv neutru
  • silabație: a-u-to-trac-tor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autotractor
  • autotractorul
  • autotractoru‑
plural
  • autotractoare
  • autotractoarele
genitiv-dativ singular
  • autotractor
  • autotractorului
plural
  • autotractoare
  • autotractoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autotractor

  • 1. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Autocamion special construit pentru orice teren.
      surse: DLRLC DN

etimologie: