9 definiții pentru autotractor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.

autotractor sn [At: NOM. MIN. I, 107 / P: a-u~ / Pl: ~oare / E: auto2- + tractor] 1 Autovehicul cu roți sau șenile, prevăzut cu tractor de mare putere. 2 Autocamion pentru orice teren, cu dublu-diferențial în spate (uneori cu tracțiune și în față), echipat cu cabestan. 3 Autoșenilă mică.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile. ♦ Autocamion special construit pentru orice teren.

AUTOTRACTÓR, autotractoare, s. n. Vehicul de tracțiune de mare putere. [Pr.: a-u-] – După fr. autotracteur.

AUTOTRACTÓR s.n. Tractor de mare putere, montat pe roți sau pe șenile. ♦ Autocamion care se poate mișca pe orice teren. [Cf. fr. autotracteur].

AUTOTRACTÓR s. n. autovehicul destinat pentru tractarea semiremorcilor. (< fr. autotracteur)

AUTOTRACTÓR ~oáre n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune (montat pe roți sau pe șenile), de care este legată de obicei o remorcă. /<fr. autotracteur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autotractór (a-u-to-trac-) s. n., pl. autotractoáre

autotractór s. n. (sil. a-u-to-trac-); pl. autotractoáre

Intrare: autotractor
autotractor substantiv neutru
  • silabație: a-u-to-trac-tor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autotractor
  • autotractorul
  • autotractoru‑
plural
  • autotractoare
  • autotractoarele
genitiv-dativ singular
  • autotractor
  • autotractorului
plural
  • autotractoare
  • autotractoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autotractor

  • 1. Autovehicul de tracțiune de mare putere, montat pe roți de cauciuc, de metal sau pe șenile și de care este legată de obicei o remorcă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Autocamion special construit pentru orice teren.
      surse: DLRLC DN

etimologie: