2 intrări

8 definiții

autosupraveghére sf [At: MDA ms / P: a-u- / Pl: -ri / E: autosupraveghea] Supraveghere de către sine însuși Și: (rar) autosupravegheat1.

AUTOSUPRAVEGHEÁ, autosupraveghez, vb. I. Refl. A se autocontrola. [Pr.: a-u] – Auto1- + supraveghea.

AUTOSUPRAVEGHEÁ, autosupraveghez, vb. I. Refl. A se autocontrola. [Pr.: a-u-] – Auto1- + supraveghea.

autosupravegheá vb. (sil. a-u-) → supraveghea

autosupravegheá vr [At: DEX2 / P: a-u- / Pzi: -ghez / E: auto1- + supraveghea] A se supraveghea pe sine însuși.

autosupravegheát2, a [At: MDA ms / P: a-u- / Pl: -ați, -e / E: auto2+ supraveghea] Care se autosupraveghează.

AUTOSUPRAVEGHEÁ vb. refl. a se autocontrola. (< auto1- + supraveghea)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

autosupravegheá vb.refl. I A da atenție propriei comportări ◊ „A educa înseamnă și a te autosupraveghea. Sc. 28 IX 66 p. 4 (din auto1- + supraveghea; DEX-S)

Intrare: autosupraveghea
autosupraveghea
verb (V209)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) autosupraveghea autosupraveghere autosupravegheat autosupraveghind singular plural
autosupraveghea autosupravegheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) autosupraveghez (să) autosupraveghez autosupravegheam autosupravegheai autosupravegheasem
a II-a (tu) autosupraveghezi (să) autosupraveghezi autosupravegheai autosupravegheași autosupravegheaseși
a III-a (el, ea) autosupraveghea (să) autosupravegheze autosupraveghea autosupraveghe autosupraveghease
plural I (noi) autosupraveghem (să) autosupraveghem autosupravegheam autosupraveghearăm autosupravegheaserăm, autosupravegheasem*
a II-a (voi) autosupravegheați (să) autosupravegheați autosupravegheați autosupraveghearăți autosupravegheaserăți, autosupravegheaseți*
a III-a (ei, ele) autosupraveghea (să) autosupravegheze autosupravegheau autosupraveghea autosupravegheaseră
Intrare: autosupraveghere
autosupraveghere
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular autosupraveghere autosupravegherea
plural autosupravegheri autosupravegherile
genitiv-dativ singular autosupravegheri autosupravegherii
plural autosupravegheri autosupravegherilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)