8 definiții pentru autostopistă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autostopíst, ~ă smf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~iști, ~e / E: autostop + -ist] Persoană care face autostopul (3). modificată

AUTOSTOPÍST, -Ă, autostopiști, -ste, s. m. și f. Persoană care face autostopul (2). [Pr.: a-u-] – Autostop + suf. -ist (după fr. auto-stoppeur).

AUTOSTOPÍST, -Ă, autostopiști, -ste, s. m. și f. Persoană care face autostopul. [Pr.: a-u-] – Autostop + suf. -ist (după fr. auto-stoppeur).

AUTOSTOPÍST, -Ă s.m. și f. Practicant al autostopului (3) [în DN și NODEX]. [Cf. it. autostopista].

AUTOSTOPÍST, -Ă s. m. f. cel care practică autostopul (3). (< it. autostopista)

autostopíst, -ă s. m. f. Persoană care face autostopul ◊ „[...] un tinerel de alături, tot «auto-stopist», i-a spus [...]” Sc. 27 XI 73 p. 2. ◊ „[...] cum ar fi cutezat cineva să-și oprească mașina lângă un autostopist ce se clătina din cauza alcoolului?” R.l. 4 V 84 p. 2; v. și R.lit. 18 VII 74 p. 14 (din auto-stop + -ist, probabil după modelul fr. auto-stoppeur; DMN 1950, PR 1953; DEX-S)

AUTOSTOPÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care practică autostopul. /<it. autostopista


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*autostopístă (a-u-tos-to-/-to-sto-) s. f., g.-d. art. autostopístei; pl. autostopíste

Intrare: autostopistă
  • silabație: a-u-tos-to-, a-u-to-sto-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autostopistă
  • autostopista
plural
  • autostopiste
  • autostopistele
genitiv-dativ singular
  • autostopiste
  • autostopistei
plural
  • autostopiste
  • autostopistelor
vocativ singular
  • autostopistă
  • autostopisto
plural
  • autostopistelor

autostopist, -ă autostopist autostopistă

  • 1. Persoană care face autostopul.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

  • Autostop + sufix -ist
    surse: DEX '98 DEX '09
  • după limba franceză auto-stoppeur
    surse: DEX '98 DEX '09