7 definiții pentru autospecială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autospeciálă sf [At: DN3 / P: a-u-to-spe-ci-a~ / Pl: ~le / E: auto2- + special] Autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop.

AUTOSPECIÁLĂ, autospeciale, s. f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operații sau servicii speciale. [Pr.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto2- + special. Cf. it. autospeciale.

AUTOSPECIÁLĂ, autospeciale, s. f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operații sau servicii speciale. [Pr.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto2 + special. Cf. it. autospeciale.

AUTOSPECIÁLĂ s.f. Autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop. [Cf. it. autospeciale].

AUTOSPECIÁLĂ s. f. autovehicul cu destinație specială, având caroseria adaptată pentru un anumit scop. (< it. autospeciale)

autospeciálă (-frigidér) s. f. Autovehicul cu destinație specială ◊ „Jucându-se de-a v-ați ascunselea pe străzile orașului Brad, frații F. și T.G. dădeau roată unei autospeciale-frigider. Într-un moment când nu-i putea observa nimeni au intrat pe o ușă deschisă din camera frigorifică.” Sc. 30 I 71 p. 4; v. și 16 IX 75 p. 5, 9 XI 75 p. 2, R.l. 28 VII 79 p. 2 (din auto2- + specială (+ frigider); cf. it. autospeciale; DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autospeciálă s. f. (sil. a-u-), pl. autospeciále

Intrare: autospecială
autospecială substantiv feminin
  • silabație: a-u-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autospecia
  • autospeciala
plural
  • autospeciale
  • autospecialele
genitiv-dativ singular
  • autospeciale
  • autospecialei
plural
  • autospeciale
  • autospecialelor
vocativ singular
plural

autospecială

  • 1. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operații sau servicii speciale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: