7 definiții pentru automedicație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

automedicație sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ii / E: fr automédication] Medicație stabilită de bolnav pentru sine.

AUTOMEDICÁȚIE s. f. Medicație stabilită de bolnav pentru sine. [Pr.: a-u-] – Din fr. automédication.

AUTOMEDICÁȚIE, automedicații, s. f. Medicație stabilită de bolnav pentru sine. [Pr.: a-u-] – Din fr. automédication.

AUTOMEDICÁȚIE s. f. practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală. (< fr. automédication)

automedicáție s. f.„Semnificația cuvântului automedicație este clară: a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală.” Sc. 5 XII 71 p. 1. ◊ „Trebuie spus că în folosirea medicamentelor psihotrope trebuie evitată automedicația [...]” Cont. 21 IX 84 p. 5. ◊ „Eu cred că, oricât de mult s-ar vorbi despre automedicație, nu va fi niciodată prea mult [...]” Sc. 25 V 86 p. 4 (din auto1- + medicație, după engl. selfmedication; cf. fr. automédication; DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*automedicáție (a-u, -ți-e) s. f., g.-d. art. automedicáției

automedicáție s. f. (sil. a-u-) → medicație

Intrare: automedicație
automedicație substantiv feminin
  • silabație: a-u-to-me-di-ca-ți-e
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • automedicație
  • automedicația
plural
  • automedicații
  • automedicațiile
genitiv-dativ singular
  • automedicații
  • automedicației
plural
  • automedicații
  • automedicațiilor
vocativ singular
plural

automedicație

  • 1. Medicație stabilită de bolnav pentru sine.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală.
    surse: MDN '00

etimologie: