13 definiții pentru automatism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOMATÍSM, (3) automatisme, s. n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. 2. (Fiziol., Psih.) Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori. 3. Mișcare, gest stereotip la care nu participă conștiința. [Pr.: a-u-] – Din fr. automatisme.

automatism sn [At: DA ms / P: a-u~ / Pl: ~e / E: fr automatisme] 1 Mișcare ca de automat. 2 Atitudinea unui automat (13). 3 (Psh) Posibilitate a organismului uman și animal (căpătată pe bază de deprindere) de a repeta întocmai anumite mișcări, fără o dirijare conștientă a lor și cu o cât mai mică cheltuială de energie.

AUTOMATÍSM s. n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. 2. Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori; mișcare, gest stereotip la care nu participă conștiința. [Pr.: a-u-] – Din fr. automatisme.

AUTOMATÍSM s. n. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. ♦ (Psih.) însușire a sistemului nervos (înnăscută sau dobîndită prin exercițiu) de a organiza anumite mișcări succesive fără a mai fi nevoie de o dirijare conștientă a lor. ◊ Fig. Automatismul birocratic trebuie combătut.

AUTOMATÍSM s. n. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. ♦ Însușire a sistemului nervos de a organiza anumite mișcări succesive fără a mai fi nevoie de o dirijare conștientă a lor. [Pr.: a-u-] – După fr. automatisme.

AUTOMATÍSM s.n. Însușirea de a fi automat; mișcare de automat sau asemănătoare unui automat. ♦ (Psih.) Caracterul unor mișcări la care nu participă conștiința. [Pron. a-u-. / cf. fr. automatisme].

AUTOMATÍSM s. n. activitate fără controlul conștiinței și fără efort voluntar; mișcare, gest, cuvânt repetate inconștient. (< fr. automatisme)

AUTOMATÍSM n. 1) Caracter automat. 2) Proces fiziologic care se desfășoară fără participarea conștiinței. /<fr. automatisme

automatism n. caracter pur mașinal al mișcărilor.

automatízm n. (vgr. automatismós). Caracteru lucruluĭ automatic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

automatísm (a-u-) s. n., (acte) pl. automatísme

automatísm s. n. (sil. a-u-), (acte concrete) pl. automatísme


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AUTOMATÍSM (< fr. {i}) s. n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. 2. (FIZIOL.; PSIH.) Înlănțuire de reacții reflexe care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori (ex. a. medular). A. pot fi componente ale diferitelor deprinderi (ex. ale mersului, ale scrisului). 3. (ARTA) Modalitate de creație a suprarealiștilor, în care opera este realizată prin mișcarea automată a mîinii.

Intrare: automatism
automatism substantiv neutru
  • silabație: a-u-
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • automatism
  • automatismul
  • automatismu‑
plural
  • automatisme
  • automatismele
genitiv-dativ singular
  • automatism
  • automatismului
plural
  • automatisme
  • automatismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

automatism

  • 1. (numai) singular Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (numai) singular fiziologie psihologie Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Automatismul birocratic trebuie combătut.
      surse: DLRLC
  • 3. Mișcare, gest stereotip la care nu participă conștiința.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: