10 definiții pentru autogestiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOGESTIÚNE, autogestiuni, s. f. Gestiune sau administrație proprie; autogestionare. [Pr.: a-u-to-ges-ti-u-] – Auto1- + gestiune. Cf. fr. autogestion.

autogestiune sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ni / E: auto1- + gestiune] Gestiune proprie a unei persoane sau instituții.

AUTOGESTIÚNE, autogestiuni, s. f. Gestiune proprie a unei persoane, a unei instituții etc.; autogestionare. [Pr.: a-u-to-ges-ti-u-] – Auto1- + gestiune. Cf. fr. autogestion.

AUTOGESTIÚNE s.f. Gestiune sau administrare proprie; autogestionare. [Cf. fr. autogestion].

AUTOGESTIÚNE s. f. gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestion, it. autogestione)

autogestiúne s. f. Gestiune prin mijloace proprii ◊ Autogestiunea impune întărirea răspunderii pentru cheltuielile de producție la fiecare loc de muncă.” Sc. 24 IV 79 p. 6; v. și 5 IX 79 p. 1, 29 VI 79 p. 3 (din auto1- + gestiune; cf. fr. autogestion; DMN 1960)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autogestiúne (a-u-, -ti-u-) s. f., g.-d. art. autogestiúnii; pl. autogestiúni

autogestiúne s. f. (sil. a-u-) → gestiune


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUTOGESTIÚNE s. (FIN.) autogestionare. (~ unei uzine.)

AUTOGESTIUNE s. (FIN.) autogestionare. (~ unei uzine.)

Intrare: autogestiune
autogestiune substantiv feminin
  • silabație: a-u-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autogestiune
  • autogestiunea
plural
  • autogestiuni
  • autogestiunile
genitiv-dativ singular
  • autogestiuni
  • autogestiunii
plural
  • autogestiuni
  • autogestiunilor
vocativ singular
plural

autogestiune

  • 1. Gestiune sau administrație proprie.
    surse: DEX '09 DN sinonime: autogestionare

etimologie: