3 definiții pentru autodidaxie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autodidaxíe sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ii / E: ngr αυτο διδάσϰο] (Liv) 1-3 Autodidacticism (1-3).
AUTODIDAXÍE s.f. (Liv.) Instruire făcută de unul singur; instrucție de autodidact; autodidacticism. [Pron. a-u-, gen. -iei. / cf. auto1-, gr. didasco – instruiesc].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
autodidaxíe s. f. 1965 (livr.; ed.) Autoinstruire v. autoinstruire (din auto1-; pentru partea finală cf. gr. didaskein „a învăța”)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: autodidaxie
autodidaxie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||