4 definiții pentru autodictare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTODICTARE, autodictări, s. f. Reproducere în scris a unui text memorat. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dictare.

AUTODICTARE, autodictări, s. f. Reproducere în scris a unui text memorat. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dictare.

autodictare sf [At: DEX2 / P: a-u~ / Pl: ~tări / E: auto1- + dictare] Reproducere în scris a unui text memorat.

AUTODICTARE s. f. procedeu de scriere după propria rostire. (< auto1- + dictare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autodictare s. f. (sil. a-u-) → dictare

Intrare: autodictare
autodictare substantiv feminin
  • silabație: a-u- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autodictare
  • autodictarea
plural
  • autodictări
  • autodictările
genitiv-dativ singular
  • autodictări
  • autodictării
plural
  • autodictări
  • autodictărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

autodictare, autodictărisubstantiv feminin

  • 1. Reproducere în scris a unui text memorat. DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Procedeu de scriere după propria rostire. MDN '00
etimologie:
  • Auto- + dictare DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.