2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autodenumire sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ri / E: autodenumi] 1 Denumire de sine Si: (rar) autodenumit1. 2 (Pex) Nume dat de către sine însuși.
AUTODENUMIRE s.f. Acțiunea de a se autodenumi. [<autodenumi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
autodenumi vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~mesc / E: auto1- + denumi] A se denumi pe sine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTODENUMI vb. IV. refl. A se denumi pe sine. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: autodenumire
autodenumire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: autodenumi
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autodenumire, autodenumirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a se autodenumi. DN
etimologie:
- autodenumi DN
autodenumi, autodenumescverb
- 1. A se denumi pe sine. DN
etimologie:
- auto- + denumi MDA2