6 definiții pentru autocombină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autocombínă sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~ne / E: auto2- + combină] Combină autopropulsată.
AUTOCOMBÍNĂ, autocombine, s. f. Combină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto1- + combină.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOCOMBÍNĂ, autocombine, s. f. Combină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto1- + combină.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AUTOCOMBÍNĂ s.f. Combină autopropulsată. [< auto2- + combină].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOCOMBÍNĂ s. f. combină autopropulsată. (< auto2 + combină)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
autocombínă (a-u-) s. f., g.-d. art. autocombínei; pl. autocombíne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
autocombínă s. f. (sil. a-u-) → combină
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autocombină
autocombină substantiv feminin
- silabație: a-u-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
autocombină
- 1. Combină autopropulsată.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Auto- + combinăsurse: DEX '09 DEX '98 DN