5 definiții pentru autoblocaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autoblocaj sn [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~e / E: fr autoblocage] Dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc.

AUTOBLOCÁJ s.n. Dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc. [< fr. autoblocage].

AUTOBLOCÁJ s. n. dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc. (< fr. autoblocage)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoblocáj (a-u-to-blo-) s. n., pl. autoblocáje

autoblocáj s. n. (sil. a-u-to-blo-), pl. autoblocáje

Intrare: autoblocaj
autoblocaj substantiv neutru
  • silabație: a-u-, -blo-
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoblocaj
  • autoblocajul
  • autoblocaju‑
plural
  • autoblocaje
  • autoblocajele
genitiv-dativ singular
  • autoblocaj
  • autoblocajului
plural
  • autoblocaje
  • autoblocajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)