10 definiții pentru autobiografic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autobiográfic, ~ă a [At: DA / P: a-u~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr autobiographique] 1-2 De autobiografie (1-2). 3-4 Cu caracter de autobiografie (1-2). 5-6 Specific autobiografiei (1-2). 7-8 Privitor la autobiografie (1-2).

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă, autobiografici, -ce, adj. Care redă o autobiografie, (cu caracter) de autobiografie. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – Din fr. autobiographique.

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă, autobiografici, -ce, adj. Care conține o autobiografie, (cu caracter) de autobiografie. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – Din fr. autobiographique.

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă, autobiografici, -e, adj. (Cu caracter) de autobiografie. Însemnări autobiografice.În această scriere autobiografică sînt descrise condițiile de mizerie și exploatare în care se desfășura ucenicia celor dornici să-și însușească meșteșugul picturii de la vreun meșter. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 348, 1 /4.

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă, autobiografici, -e, adj. (Cu caracter) de autobiografie. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – După fr. autobiographique (< gr.).

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la autobiografie, în legătură cu o autobiografie. [Cf. it. autobiografico, fr. autobiographique].

AUTOBIOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la autobiografie. (< fr. autobiographique)

AUTOBIOGRÁFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de autobiografie; propriu autobiografiei. Însemnări ~ce. /<it. autobiografico, fr. autobiographique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autobiográfic (a-u-, -bi-o-gra-) adj. m., pl. autobiográfici; f. autobiográfică, pl. autobiográfice

autobiográfic adj. (sil. a-u-) → grafic

Intrare: autobiografic
autobiografic adjectiv
  • silabație: a-u-to-bi-o-gra-fic
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autobiografic
  • autobiograficul
  • autobiograficu‑
  • autobiografică
  • autobiografica
plural
  • autobiografici
  • autobiograficii
  • autobiografice
  • autobiograficele
genitiv-dativ singular
  • autobiografic
  • autobiograficului
  • autobiografice
  • autobiograficei
plural
  • autobiografici
  • autobiograficilor
  • autobiografice
  • autobiograficelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autobiografic

  • 1. Care redă o autobiografie, (cu caracter) de autobiografie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Însemnări autobiografice.
      surse: DLRLC
    • În această scriere autobiografică sînt descrise condițiile de mizerie și exploatare în care se desfășura ucenicia celor dornici să-și însușească meșteșugul picturii de la vreun meșter. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 348, 1 /4.
      surse: DLRLC

etimologie: