4 definiții pentru autecologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autecologie sf [At: MDENC / Pl: ~gii / E: fr autécologie] Ramură a ecologiei care se ocupă de studiul relațiilor individului sau ale organismului cu mediul.

AUTECOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază interacțiunea organismului vegetal sau animal cu mediul. (< engl. autecology)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autecologíe s. f., g. -d. art. autecologíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AUT-, v. AUTO-~arhie (v. -arhie2), s. f., 1. Politică a unui stat de creare a unei economii naționale închise. 2. Independență a indivizilor față de convențiile sociale, considerate ca străine naturii; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., ramură a ecologiei care studiază interacțiunea organismului individual (vegetal sau animal) cu mediul vital; ~oic (v. -oic), adj., 1. (Despre paraziți) Care își parcurge întreg ciclul vital pe aceeași plantă gazdă. 2. Care prezintă fructificații mascule și femele pe aceeași plantă; ~onim (v. -onim), adj., (despre o lucrare, o operă) care este publicat sub numele adevărat al autorului; ~onimie (v. -onimie), s. f., creare în taxonomia biologică a numelui unui alt taxon de același rang, care include tipul taxonului imediat superior; ~opsie (v. -opsie), s. f., disecare și examinare anatomică a organelor interne, pentru stabilirea cauzei morții; sin. necropsie.

Intrare: autecologie
autecologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autecologie
  • autecologia
plural
genitiv-dativ singular
  • autecologii
  • autecologiei
plural
vocativ singular
plural