6 definiții pentru austro-ungar austriac

Articole pe această temă:

aústro-ungár, ~ă [At: DA ms / P: a-us~ / Pl: ~i, ~e / E: austro + ungar] 1-4 smf, a (Persoană) care (locuia sau) era originară din imperiul austro-ungar. 5-6 a Care aparținea (Austro-Ungariei sau) austro-ungarilor (1). 7-9 a Referitor (la Austro- Ungaria sau) la austro-ungari (1,3). 10-12 a (De Austro-Ungaria sau) austro-ungari (1, 3).

AÚSTRO-UNGÁR, -Ă, austro-ungari, -e, adj. Care aparținea sau se referea la Austro-Ungaria. – De la n. pr. Austro-Ungaria.

aústro-ungár (a-us-) adj. m., pl. aústro-ungári; f. aústro-ungáră, pl. aústro-ungáre

aústro-ungár adj. m., pl. aústro-ungári; f. sg. aústro-ungáră, pl. aústro-ungáre

austro-ungar a. și m. ce ținea de fostul imperiu al Austro-Ungariei.

*austro-ungár, -ă s. și adj. Din Austro-Ungaria.

Intrare: austro-ungar
austro-ungar adjectiv
  • silabisire: a-us-
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular austro-ungar austro-ungarul austro-unga austro-ungara
plural austro-ungari austro-ungarii austro-ungare austro-ungarele
genitiv-dativ singular austro-ungar austro-ungarului austro-ungare austro-ungarei
plural austro-ungari austro-ungarilor austro-ungare austro-ungarelor
vocativ singular
plural
  • silabisire: a-us-tri-ac
substantiv masculin (M39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular austriac austriacul
plural austrieci austriecii
genitiv-dativ singular austriac austriacului
plural austrieci austriecilor
vocativ singular austriacule, austriece
plural austriecilor

austro-ungar austriac

  • 1. Care aparținea sau se referea la Austro-Ungaria.
    surse: DEX '09

etimologie: