4 definiții pentru auriculat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

auriculat, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 57 / P: a-u~ și, rar, au~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr auricule, lat auriculatus] 1 Înzestrat cu auricule2. 2 În formă de auriculă2. 3 În formă de auricul.

AURICULÁT, -Ă adj. În formă de auricul, de urechiușă. [Pron. a-u-. / cf. fr. auriculé, lat. auriculatus].

AURICULÁT, -Ă adj. prevăzut cu auricule, cu urechiușe. (< fr. auriculé, lat. auriculatus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

auriculát adj. m., pl. auriculáți; f. sg. auriculátă, pl. auriculáte

Intrare: auriculat
auriculat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auriculat
  • auriculatul
  • auriculatu‑
  • auricula
  • auriculata
plural
  • auriculați
  • auriculații
  • auriculate
  • auriculatele
genitiv-dativ singular
  • auriculat
  • auriculatului
  • auriculate
  • auriculatei
plural
  • auriculați
  • auriculaților
  • auriculate
  • auriculatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)