2 intrări
19 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÁTRIUM2 s. n. v. atriu.
ÁTRIUM1, atriumuri, s. n. 1. Curte interioară a caselor romane, de obicei înconjurată de un portic acoperit. 2. (Rar) Spațiu deschis, înconjurat adesea de coloane, la intrarea unei bazilici. [Pr.: -tri-um] – Din lat. atrium.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
átrium sn [At: ODOBESCU, S. I, 389 / P: ~tri-um / V: -iu1 / Pl: n / E: lat atrium] 1 (Aht) Curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane. 2 (Aht) Partea din mijloc a unei bazilici. 3 (Glg) Culoar care înconjoară un con vulcanic secundar îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÁTRIUM s. n. 1. Curte interioară a caselor romane, de obicei înconjurată de un portic acoperit. 2. (Rar) Spațiu deschis, înconjurat adesea de coloane, la intrarea unei bazilici. [Pr.: -tri-um] – Din lat. atrium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ÁTRIUM s. n. 1. (La romani) Curte interioară a caselor, înconjurată de un portic acoperit. 2. (Astăzi, rar) Partea din mijloc a unei biserici.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÁTRIUM s. n. 1. Curte interioară a caselor romane, înconjurată de un portic acoperit. 2. (Rar) Partea din mijloc a unei biserici. – Lat. lit. atrium.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ÁTRIUM s.n. 1. Curtea interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane antice. 2. Partea din mijloc a unei bazilici. 3. (Anat.; în forma de atriu) Cele două despărțituri superioare ale inimii. 4. (Geol.) Culoar care înconjură un con vulcanic secundar îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi. [Pron. -tri-um, pl. -muri, var. atriu s.n. / < lat., fr. atrium, it. atrio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÁTRIUM/ÁTRIU s. n. 1. curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane. 2. spațiu deschis, înconjurat uneori de coloane, la intrarea într-o bazilică. 3. (anat.) auricul. 4. spațiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul. 5. culoar care înconjură un con vulcanic secundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi. (< lat., fr. atrium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ÁTRIU, atrii, s. n. (Anat.) Auricul. [Pr.: -tri-u. – Var.: átrium s. n.] – Din fr. atrium, lat. atrium.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
átriu1 sn vz atrium
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
átriu2 sn [At: DN3 / P: ~tri-u / Pl: ~ii / E: fr atrium, lat atrium] (Atm) Auricul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÁTRIU s. n. (Anat.) Auricul. [Pr.: -tri-u] – Din fr. atrium, lat. atrium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ÁTRIU s.n. v. atrium.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
atriu n. vestibul sau tindă (în vechile case romane).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*átriŭ n. (lat. atrium). Vestibulu (tinda) saŭ și curtea interioară la Romanĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
átrium/átriu (arhit., anat., geol.) s. n. (sil. -tri-u(m)), pl. átriumuri/átrii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!átriu/átrium (a-tri-u/-tri-um) s. n., art. átriul/átriumul; pl. átrii/átriumuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ÁTRIU s. v. auricul.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ATRIU s. (ANAT.) auricul. (~ este o despărțitură a inimii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: a-tri-um
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-tri-u
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-tri-u
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: a-tri-um
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
atrium atriu
- 1. Curte interioară a caselor romane, de obicei înconjurată de un portic acoperit.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
- diferențiere Partea din mijloc a unei biserici.surse: DLRLC DN
-
- 3. geologie Culoar care înconjură un con vulcanic secundar îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.surse: DN
- 4. Spațiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul.surse: MDN '00
etimologie:
- limba latină atriumsurse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN