7 definiții pentru atotțiitor atotțiitoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atotțiitor, ~oare smf, a [At: MINEIUL (1776), 149 1/2 / V: (înv) ~riu / Pl: ~i, ~oare / E: atot- + țiitor] (Înv) 1-2 (Persoană) care păstrează existența a tot ce există.

atotțiitor a. care stăpânește toate. ║ m. Dumnezeu.

atotțiitoriu sm, am vz atotțiitor

a-tot-țiitór saŭ -ținătór, oáre adj. Care stăpînește toate. Dumnezeu. – Și atotț-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATOTȚIITÓRUL s. art. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.

atotțiitorul s. art. v. ATOTPUTERNICUL. CREATORUL. DIVINITATE. DOMNUL. DUMNEZEIRE. DUMNEZEU. PĂRINTE. PROVIDENȚĂ. PUTERNICUL. STĂPÎNUL. TATĂL. ZIDITORUL.

Intrare: atotțiitor
atotțiitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atotțiitor
  • atotțiitorul
  • atotțiitoru‑
  • atotțiitoare
  • atotțiitoarea
plural
  • atotțiitori
  • atotțiitorii
  • atotțiitoare
  • atotțiitoarele
genitiv-dativ singular
  • atotțiitor
  • atotțiitorului
  • atotțiitoare
  • atotțiitoarei
plural
  • atotțiitori
  • atotțiitorilor
  • atotțiitoare
  • atotțiitoarelor
vocativ singular
plural
atotțiitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)