19 definiții pentru atom atomă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atom sm [At: CANTEMIR, IST. 334 / V: (înv) ~mă sf / Pl: ~i / E: fr atome, lat atomus] 1 (Fiz; ant) Corpuscul indivizibil, infinit de mic, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. 2 (Fiz; chm) Cea mai mică parte a unui element chimic ce mai păstrează însușirile acestuia. 3 (Înv; imp) Element chimic. 4 (Îs) ~ gram Greutatea exprimată în grame a masei unui atom. 5 (Îs) ~ marcat Trasor radioactiv. 6 (Îs) ~ social Cea mai mică unitate viabilă a matricei sociometrice, nucleul tuturor relațiilor socioafective care s-au constituit în jurul unui individ.

ATÓM, atomi, s. m. Particulă (formată din nucleu și electroni) din care sunt alcătuite toate substanțele (solide, lichide, gazoase), reprezentând cea mai mică parte a unui element chimic. ◊ (Fiz.; în compusul) Atom-gram = greutatea exprimată în grame a masei unui atom. – Din fr. atome, lat. atomus.

ATÓM, atomi, s. m. 1. Cea mai mică parte dintr-un element chimic care mai păstrează însușirile chimice ale elementului respectiv. ◊ (Fiz.; în compusul) Atom-gram = greutatea exprimată în grame a masei unui atom. 2. Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat în trecut a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. – Din fr. atome, lat. atomus.

ATÓM, atomi, s. m. l. Particulă infinitezimală a materiei (considerată pînă nu de mult ca indivizibilă), care păstrează proprietățile unui anumit element chimic și care reprezintă un sistem complex, compus dintr-un nucleu încărcat cu electricitate pozitivă și din electroni, care se mișcă în jurul lui. 2. (În concepția materialist-mecanicistă) Corpuscul infinit de mic, indivizibil, neschimbat, etern și în continuă mișcare, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. În antichitate, Leucip, Democrit, apoi Epicur, Lucrețiu s-au ocupat de teoria atomilor.Pl. și: (învechit, s. m.) atomuri (NEGRUZZI, S. I 317). – Variantă: atomă, atome (CARAGIALE, O. VII 525, CONTEMPORANUL, Vțț 264, EMINESCU, N. 33), S. f.

ATÓM, atomi, s. m. 1. Cea mai mică parte dintr-un element chimic, care poate exista fie singură, fie în combinație cu particule asemănătoare ale aceluiași element sau ale altui element și care reprezintă un sistem complex, compus dintr-un nucleu încărcat cu electricitate pozitivă și din electroni, care se mișcă în jurul lui. 2. (În concepția materialist-mecanicistă) Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. [Var.: (înv.) atomă, atome, s. f.] – Fr. atome (lat. lit. atomus).

ATÓM s.m. 1. Cea mai mică parte a unui element chimic, care păstrează proprietățile fizico-chimice ale acestuia, posedând o structură caracteristică complexă. 2. (În concepția materialist-mecanicistă) Particulă materială infinit de mică, indivizibilă, eternă, considerată a fi ultimul element constitutiv al corpurilor. [< fr. atome, it. atomo < lat. atomus, gr. atomos – indivizibil].

ATÓM s. m. cea mai mică particulă a unui element chimic. ♦ ~ -gram = valoare în grame a masei atomice a unui element chimic. (< fr. atome, lat. atomus, gr. atomos)

ATÓM ~i m. Cea mai mică parte dintr-un element chimic formată din nucleu și electroni, cu o structură caracteristică complexă. /<fr. atome, gr. atomos

atom m. 1. corpuscul presupus indivizibil din cauza extremei sale micimi; 2. fig. lucru infinit de mic: dorinți nemărginite plantând într’un atom EM.

*atóm m. și vechĭ n., pl. urĭ și e (lat. átomus, d. vgr. átomos, indivizibil, care nu se poate tăĭa de mic ce e; fr. atome. V. tom). Chim. Corp foarte mic presupus că nu se maĭ poate divide și din care se compun moléculele corpurilor simple. Fig. Lucru foarte mic față de altu: oameniĭ îs niște atomĭ în univers.

ATÓMĂ s. f. v. atom.

ATÓMĂ s. f. v. atom.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATOM MARCÁT s. v. trasor.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

atóm (atómi), s. m. – Cea mai mică parte dintr-un element chimic. Lat. atomus, de la gr. ἄτομος (sec. XVII, cf. Gáldi 155). – Der. (din fr.) atomic, adj.; atomicitate, s. f.; atomism, s. n.; atomist, s. m.; atomistic, adj.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ATÓM (< fr., lat.) s. m. 1. Particulă din care sînt alcătuite toate substanțele, solide, lichide, sau gazoase. Reprezintă cea mai mică parte a unei substanțe simple (element chimic) care mai păstrează însușirile chimice ale acesteia. Este format din dintr-un nucleu central și electroni. Poate exista fie liber, fie în combinații cu alți atomi (identici sau diferiți) alcătuind molecula. A. social = noțiune introdusă în psihosociologie de J.L. Moreno, desemnînd cea mai mică unitate viabilă a matricei sociometrice, nucleul tuturor relațiilor socioafective (numite „tele”-uri) care s-au constituit în jurul unui individ.

ATOM-GRÁM s. m. Cantitatea dintr-un element chimic a cărei masă, exprimată în grame, este egală cu masa atomică a elementului respectiv.

Intrare: atom
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atom
  • atomul
  • atomu‑
plural
  • atomi
  • atomii
genitiv-dativ singular
  • atom
  • atomului
plural
  • atomi
  • atomilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ato
  • atoma
plural
  • atome
  • atomele
genitiv-dativ singular
  • atome
  • atomei
plural
  • atome
  • atomelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atom atomă

  • 1. Particulă (formată din nucleu și electroni) din care sunt alcătuite toate substanțele (solide, lichide, gazoase), reprezentând cea mai mică parte a unui element chimic.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. fizică compus Atom-gram = greutatea exprimată în grame a masei unui atom.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Corpuscul infinit de mic, indivizibil, considerat în trecut a fi ultimul element constitutiv al corpurilor.
    surse: DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • În antichitate, Leucip, Democrit, apoi Epicur, Lucrețiu s-au ocupat de teoria atomilor.
      surse: DLRLC
  • comentariu învechit neutru Plural și: atomuri.
    surse: DLRLC

etimologie: