ATEROGENEZĂ s. f. producerea de ateroame. (< fr. athérogenèse)

aterogeneză s. f. (med.) Procesul de constituire a depozitelor de grăsimi pe artere ◊ „În noua concepție care se desprinde cu claritate din cercetarea și constatările nostre privind mecanismul imunologic în aterogeneză, este important a lua în considerare nu numai alimentația bogată în colesterol ci și infecțiile, stările de încordare nervoasă, unele oligominerale din alimente, chiar cantitatea apei pe care o bem și firește ceilalți factori de risc cunoscuți: poluarea, la omul matur fumatul ș.a.m.d.” R.l. 5 X 82 p. 2 (din fr. athérogenèse)

aterogeneză s. f., pl. aterogeneze

ATERO- „aterom, ateromatos”. ◊ gr. athere „terci, fiertură de făină” > fr. athéro-, germ. id., engl. id. > rom. atero-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., care produce aterom; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a ateromului; ~id (v. -id), adj., cu aspect de aterom; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., maladie cronică degenerativă, produsă prin depunere de grăsimi și de colesterol în pereții interni ai arterelor, determinînd sclerozarea acestora.