2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atacant, ~ă [At: SP. POR, 1950, nr. 1790 / Pl: ~nți, ~e / E: fr attaquant] 1-16 smf, a (Persoană) care atacă (1-5, 11-14). 17 smf Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe.

ATACÁNT, -Ă, atacanți, -te, s. m. și f. Persoană care atacă. ♦ Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe sportive. – Din fr. attaquant.

ATACÁNT, -Ă, atacanți, -te, s. m. și f. Persoană care atacă. ♦ Jucător care face parte din linia de înaintași a unei echipe sportive. – Din fr. attaquant.

ATACÁNT, -Ă adj. Care atacă. // s.m. și f. 1. Jucător care face parte din linia de atac a unei echipe sportive (de fotbal, handbal etc.) 2. Atacator. [Cf. fr. attaquant].

ATACÁNT, -Ă I. adj. care atacă. II. s. m. f. 1. jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal, handbal etc. 2. atacator. (< fr. attaquant)

ATACÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană care atacă. 2) Jucător din linia de atac a unei echipe sportive. /<fr. attaquant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atacánt s. m., pl. atacánți

atacánt s. m., pl. atacánți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATACÁNT s. v. înaintaș.

Intrare: atacant (adj.)
atacant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atacant
  • atacantul
  • atacantu‑
  • atacantă
  • atacanta
plural
  • atacanți
  • atacanții
  • atacante
  • atacantele
genitiv-dativ singular
  • atacant
  • atacantului
  • atacante
  • atacantei
plural
  • atacanți
  • atacanților
  • atacante
  • atacantelor
vocativ singular
plural
Intrare: atacant (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atacant
  • atacantul
  • atacantu‑
plural
  • atacanți
  • atacanții
genitiv-dativ singular
  • atacant
  • atacantului
plural
  • atacanți
  • atacanților
vocativ singular
  • atacantule
  • atacante
plural
  • atacanților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atacant, -ă atacant (2) atacantă

etimologie: