asumpție sf [At: DN³ / V: ~iune / Pl: ~ii / E: eg assumption] 1 (Flz) Actul de a asuma (4). 2 (Log) Premisă minoră. corectată

ASÚMPȚIE s.f. (Fil.) Actul de a asuma, a presupune; (log.) premisă minoră. [Var. asumpțiune s.f. / cf. engl. assumption, it. asunzione].

ASÚMPȚIE s. f. 1. (fil.) actul de a asuma, de a presupune. 2. (log.) premisă minoră. (< fr. assomption, lat. assumptio)

!asumpție (desp. -sump-ți-e) s. f., art. asumpția (desp. -ți-a), g.-d. art. asumpției; pl. asumpții, art. asumpțiile (desp. -ți-i-)

asumpție (-sump-ți-e) s. f., art. asumpția (-ți-a), g.-d. asumpții, art. asumpției

asúmpție (log.) s. f. (sil. -sump-ți-e), art. asúmpția (sil. -ți-a), g.-d. art. asúmpției; pl. asúmpții