2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

astér1 sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: fr aster] (Bot) Plantă erbacee decorativă cu flori în diferite tonuri de roz și violet Si: (pop) steluță. 2 (Blg) Formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjoară centrosfera unei celule.

ÁSTER s.m. 1. (Bot.) Plantă erbacee decorativă cultivată pentru florile sale colorate în diferite tonuri de roz și violet; (pop.) steluță. 2. (Biol.) Formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule. V. astrosferă. [< fr. aster, cf. gr. aster – stea].

ASTÉR1 s. m. 1. plantă erbacee decorativă, cu flori colorate în diferite tonuri de roz și violet; steluță. 2. figură în formă de stea a cromozomilor în cariochineză; astrosferă. (< fr. aster)

aster m. plantă cultivată ca podoabă în grădini, numită de popor rujă vânătă de toamnă.

astărésc și aster- v. tr. (d. astar). Rar azĭ. Căptușesc.

astereálă, asterésc, V. astăr-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: asteri
asteri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: aster (subst.)
aster (subst.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aster
  • asterul
  • asteru‑
plural
  • asteri
  • asterii
genitiv-dativ singular
  • aster
  • asterului
plural
  • asteri
  • asterilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)