8 definiții pentru asprișoară

Explicative DEX

asprișoáră f., pl. e (dim. d. aspru 2). Turiță.

ASPRIȘOR1 I. adj. Cam aspru. II. ASPRIȘOA (pl. -șoare) sf. 🌿 = TURIȚĂ1.

túriță f., pl. e (sîrb. túrica, bg. tórica, rus. torica, id., d. vsl. treti, a călca). 1. O plantă erbacee rozacee cu ghimpĭ micĭ și încîrligațĭ care crește pe marginea drumurilor (agrimónia eupatória). Are proprietățĭ astringente. 2. O plantă erbacee rubicacee numită și asprișoară, cornățel, lipicĭ, lipicioasă și scaĭ mărunt (gallium aparine). Fructele eĭ aŭ ghĭmpĭ și se prind de haĭne, de unde-ĭ vine numele de lipicĭoasă. 3. O plantă cariofilee numită și hrana vaciĭ (spérgula arvensis). 4. O plantă erbacee boraginee care crește pin locurĭ aride (echinospermum láppula). – Și turíță după R. C. 12, 147).

Ortografice DOOM

asprișoa (plantă) s. f., g.-d. art. asprișoarei; pl. asprișoare

asprișoa (plantă) s. f., g.-d. art. asprișoarei; pl. asprișoare

asprișoa s. f., g.-d. art. asprișoarei; pl. asprișoare

Sinonime

ASPRIȘOA s. v. turiță.

asprișoa s. v. TURIȚĂ.

Intrare: asprișoară
asprișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asprișoa
  • asprișoara
plural
  • asprișoare
  • asprișoarele
genitiv-dativ singular
  • asprișoare
  • asprișoarei
plural
  • asprișoare
  • asprișoarelor
vocativ singular
plural