2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASOMATOR1 s. n. aparat, instalație pentru asomare (1). (după fr. assomoir)
ASOMATOR2 s. m. 1. cel care execută operația de asomare (într-un abator). 2. (fig.) ucigaș; bătăuș. (după fr. assomeur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asomator s. n., pl. asomatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asomator s. m., pl. asomatori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: asomator (aparat)
asomator (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: asomator (persoană)
asomator (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
asomator, asomatoaresubstantiv neutru
etimologie:
- assomoir MDN '00
asomator, asomatorisubstantiv masculin
- 1. Persoană care execută operația de asomare (într-un abator). MDN '00
etimologie:
- assomeur MDN '00