2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASOMATÓR1 s. n. aparat, instalație pentru asomare (1). (după fr. assomoir)
ASOMATÓR2 s. m. 1. cel care execută operația de asomare (într-un abator). 2. (fig.) ucigaș; bătăuș. (după fr. assomeur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
asomatór s. m., pl. asomatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
asomatór s. n., pl. asomatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: asomator (aparat)
asomator (aparat) substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: asomator (persoană)
asomator (persoană) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)