2 definiții pentru asomator (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASOMATÓR2 s. m. 1. cel care execută operația de asomare (într-un abator). 2. (fig.) ucigaș; bătăuș. (după fr. assomeur)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asomatór s. m., pl. asomatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: asomator (persoană)
asomator (persoană) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)