7 definiții pentru asignație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

asignație sf [At: COD. ȚIV. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: lat assignatio, fr assignation] (Înv) 1 (Jur; cmr) Cambie dată la ordinul unei terțe persoane Si: (reg) asemnațiune (1) Vz poliță. 2 Asignat1 (1).

ASIGNÁȚIE, asignații, s. f. Hîrtie-monedă, bancnotă. Doi [alergători] care întrec pe ceilalți... primesc cel întîi un vas de argint prețuit 1500 ruble asignații, cel al doilea 500 ruble. NEGRUZZI, S. I 36.

ASIGNÁȚIE, asignații, s. f. (Înv.) Hârtie-monedă, bancnotă. – Fr. assignation (lat. lit. assignatio, -onis).

*asignațiúne f. (lat. assignátio, -ónis). Citațiune în judecată. Afectarea unuĭ fond la plata uneĭ datoriĭ. Mandat p. indicarea uneĭ sume. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

asignáție s. f., pl. asignáții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ASIGNÁȚIE s. v. bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă.

asignație s. v. BANCNOTĂ. BILET DE BANCĂ. HÎRTIE. HÎRTIE-MONEDĂ.

Intrare: asignație
asignație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • asignație
  • asignația
plural
  • asignații
  • asignațiile
genitiv-dativ singular
  • asignații
  • asignației
plural
  • asignații
  • asignațiilor
vocativ singular
plural

asignație

  • exemple
    • Doi [alergători] care întrec pe ceilalți... primesc cel întîi un vas de argint prețuit 1500 ruble asignații, cel al doilea 500 ruble. NEGRUZZI, S. I 36.
      surse: DLRLC

etimologie: