POPILNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popâlnic, pochivnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, scr. kopitnic.

POPILNIC ~ci m. Plantă erbacee toxică, cu tulpină scurtă, având două frunze mari, rotunde, și o floare de culoare roșie-închisă, al cărei rizom se folosește în scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

popilnic s. m., pl. popilnici

POPILNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.

ASARUM X., POCHIVNIC, fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zona continentală a emisferei nordice, în păduri, cca 58 specii, plante erbacee cu rizom tîrîtor, aromat. Flori (12 stamine în 2 rînduri, în jurul ovarului cu 6 loji, rar 4, 4 sau 6 stile libere sau concrescute, periant scurt-urceolat, campanulat, concrescut la bază cu ovarul) solitare, scurt-pedunculate, în interior roșii-purpur-maronii sau galbene. Frunze lung-pețiolate, reniforme, cordiforme, mari sau aproape lanceolate.

Asarum canadense L. Specie care înflorește primăvara. Flori (periant campanulat, pubescent, divizat la mijloc în 3 lacinii ovat-lanceolate cu vîrf ascuțit, maronii) lung-pedunculate, erecte sau pendente. Frunze caduce, ovate, la bază cordiforme sau reniforme, cu vîrf ascuțit sau bont, pe partea inferioară pîsloase.

Asarum caudatum Lindl. Specie ce are flori cu diviziuni lanceolate prelungite cu vîrf acuminat. Frunze cordat-reniforme, persistente.

Asarum europaeum L. Specie care înflorește la mijlocul primăverii. Flori scurt-pedunculate, erecte sau aproape pendente, pe dinafară maronii, iar pe dinăuntru roșii-închis, periant păros-regulat, campanulat pînă ia mijloc, divizat, cu 3 lobi egali, ovat-lanceolați, 12 stamine libere, stil scurt, stigmat cu 6 lobi. Fruct, capsulă. Frunze reniforme, obtuze, pieloase, verzi-închis-lucioase pa față, pe spate verzi-deschis. Plantă erbacee, perenă, mică, păroasă, cu rizom repent. Tulpină joasă cu 2 frunze terminale, opuse și cu pețiol lung.

Asarum hartwegii Wats. Specie care are flori cu pedunculi viguroși. Periant cu diviziunile ovate, lung-ascuțite. Frunze mari, groase, cordiforme, în partea superioară ascuțite, iar la bază rotunjite, margini ciliate. Partea superioară a frunzelor este pătată. Plantă cu peri rari.

Asarum virginicum L. Specie cu flori urceolate, scurt-pedunculate, periant cu diviziunile scurte, late și vîrf bont, maronii-purpur.