2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

ARSĂTURĂ, arsături, s.f. Ardere. - Ars + suf. -ătură.

ARSĂTURĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.

ARSĂTURĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.

arsătură2 sf vz arzătură

arsătură1 sf [At: PALIA (1581), ap. CDDE / Pl: ~ri / E: ars2 + -ătură] 1 (Înv) Jertfa Cf ardere de tot. 2 Ardere. 3 Arsură. 4 (Înv) Febră. 5 (Pop; îe) ~ la inimă Junghiuri în piept. 6 (Pop; lpl; îe) -ri de soare Pistrui sau pete pe obraz.

†ARSĂTURĂ (pl. -turi), sf. 1 = ARSURĂ: odată căzură de pe fața lui arsăturile de soare și-i rămase chipul curat (ISP.) 2 = ARDERE-DE-TOT [ars].

ARSĂTURĂ, arsături, s. f. Ardere, arsură. De cînd sînt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. ISPIRESCU, L. 359. ◊ Arsături de soare = pistrui, pete pe obraz. Luă floarea și o băgă în sîn. O dată căzu de pe fața lui arsăturile de soare și îi rămase chipul curat și luminat, ca și cînd atunci îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, L. 240.

ARSĂTURĂ, arsături, s. f. Ardere; arsură (4). – Din ars + suf. -ătură.

arsătură f. lucrarea de a arde și rezultatul ei: arsătură de soare.

arzătură sf [At: PALIA (1581), ap. CADE / V: arsă~ / Pl: ~ri / E: arz (pzi al lui arde) + -ătură] (Înv) 1 Arsură. 2 Jertfă.

†ARZĂTURĂ (pl. -turi). sf. 1 Trans. – ARSURĂ 2 ⛪ ‡ = ARDERE-DE-TOT [arde].

Ortografice DOOM

arsătură (rar) s. f., g.-d. art. arsăturii; pl. arsături

arsătură (rar) s. f., g.-d. art. arsăturii; pl. arsături

arsătură s. f., g.-d. art. arsăturii; pl. arsături

Sinonime

ARSĂTURĂ s. v. arsură, jariște, pârlitură.

arsătură s. v. ARSURĂ. JARIȘTE. PÎRLITURĂ.

Intrare: arsătură
arsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arsătură
  • arsătura
plural
  • arsături
  • arsăturile
genitiv-dativ singular
  • arsături
  • arsăturii
plural
  • arsături
  • arsăturilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: arzătură
arzătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arzătură
  • arzătura
plural
  • arzături
  • arzăturile
genitiv-dativ singular
  • arzături
  • arzăturii
plural
  • arzături
  • arzăturilor
vocativ singular —
plural —
arsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arsătură
  • arsătura
plural
  • arsături
  • arsăturile
genitiv-dativ singular
  • arsături
  • arsăturii
plural
  • arsături
  • arsăturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arsătură, arsăturisubstantiv feminin

  • 1. Ardere, arsură, jariște, pârlitură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De cînd sînt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. ISPIRESCU, L. 359. DLRLC
    • 1.1. Arsături de soare = pete pe obraz. DLRLC
      sinonime: pistrui
      • format_quote Luă floarea și o băgă în sîn. O dată căzu de pe fața lui arsăturile de soare și îi rămase chipul curat și luminat, ca și cînd atunci îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, L. 240. DLRLC
etimologie:
  • Ars + -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.