10 definiții pentru arsătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arsătúră2 sf vz arzătură

arsătúră1 sf [At: PALIA (1581), ap. CDDE / Pl: ~ri / E: ars2 + -ătură] 1 (Înv) Jertfa Cf ardere de tot. 2 Ardere. 3 Arsură. 4 (Înv) Febră. 5 (Pop; îe) ~ la inimă Junghiuri în piept. 6 (Pop; lpl; îe) -ri de soare Pistrui sau pete pe obraz.

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere, arsură. De cînd sînt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. ISPIRESCU, L. 359. ◊ Arsături de soare = pistrui, pete pe obraz. Luă floarea și o băgă în sîn. O dată căzu de pe fața lui arsăturile de soare și îi rămase chipul curat și luminat, ca și cînd atunci îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, L. 240.

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere; arsură (4). – Din ars + suf. -ătură.

arsătură f. lucrarea de a arde și rezultatul ei: arsătură de soare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arsătúră (rar) s. f., g.-d. art. arsătúrii; pl. arsătúri

arsătúră s. f., g.-d. art. arsătúrii; pl. arsătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARSĂTÚRĂ s. v. arsură, jariște, pârlitură.

arsătu s. v. ARSURĂ. JARIȘTE. PÎRLITURĂ.

Intrare: arsătură
arsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arsătu
  • arsătura
plural
  • arsături
  • arsăturile
genitiv-dativ singular
  • arsături
  • arsăturii
plural
  • arsături
  • arsăturilor
vocativ singular
plural

arsătură

  • exemple
    • De cînd sînt urgisită a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. ISPIRESCU, L. 359.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Arsături de soare = pete pe obraz.
      surse: DLRLC sinonime: pistrui un exemplu
      exemple
      • Luă floarea și o băgă în sîn. O dată căzu de pe fața lui arsăturile de soare și îi rămase chipul curat și luminat, ca și cînd atunci îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, L. 240.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Ars + sufix -ătură.
    surse: DEX '98 DEX '09