5 definiții pentru armonograf

ARMONOGRÁF, armonografe, s. n. Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit. [Scris și: harmonograf] – Din fr. harmonographe.

ARMONOGRÁF, armonografe, s. n. Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit. [Scris și: harmonograf] – Din fr. harmonographe.

armonográf s. n., pl. armonografe

Scris și harmonograf - LauraGellner

armonográf sn [At: DEX2 / S: (rar) h- / Pl: ~e / E: fr harmonographe] Aparat mecanic cu care se pot obține serii de curbe cu aspect grafic armonios, inedit.

ARMONOGRÁF s. n. aparat mecanic cu care se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios. (< fr. harmonographe)

Intrare: armonograf
armonograf substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular armonograf armonograful
plural armonografe armonografele
genitiv-dativ singular armonograf armonografului
plural armonografe armonografelor
vocativ singular
plural