5 definiții pentru armonograf harmonograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

armonograf sn [At: DEX2 / S: (rar) h~ / Pl: ~e / E: fr harmonographe] Aparat mecanic cu care se pot obține serii de curbe cu aspect grafic armonios, inedit.

ARMONOGRÁF, armonografe, s. n. Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit. [Scris și: harmonograf] – Din fr. harmonographe.

ARMONOGRÁF, armonografe, s. n. Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit. [Scris și: harmonograf] – Din fr. harmonographe.

ARMONOGRÁF s. n. aparat mecanic cu care se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios. (< fr. harmonographe)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

armonográf s. n., pl. armonografe[1]

  1. Scris și harmonograf LauraGellner
Intrare: armonograf
armonograf substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • armonograf
  • armonograful
  • armonografu‑
plural
  • armonografe
  • armonografele
genitiv-dativ singular
  • armonograf
  • armonografului
plural
  • armonografe
  • armonografelor
vocativ singular
plural
harmonograf substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harmonograf
  • harmonograful
  • harmonografu‑
plural
  • harmonografe
  • harmonografele
genitiv-dativ singular
  • harmonograf
  • harmonografului
plural
  • harmonografe
  • harmonografelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

armonograf harmonograf

  • 1. Aparat mecanic cu ajutorul căruia se pot obține serii de curbe cu aspect grafic plăcut, armonios, inedit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: