ARMEAN etnic. Elementul armean, infiltrat din sec. al XIII-lea în Moldova va fi impresionat îndeosebi pentru ca acest etnic să fie luat ca prenume, mai frecvent decît numele altor popoare. I. 1. Armean, sătean (17 B I 71); – megiaș (17 B IV 415); – țig. (17 B II 426); -u „sluga” (16 A I 240); Armen/escul; -ești s. (v. și Parmen, Partea I). 2. Cu fon. mold. Arman (P Gov f° 19; 16 A II 101); – fam., mold. (Sd XXI); – Ioan (Ard II 104); – ginerele popii Simion (17 A IV 283); – T., răzeș, 1623 (Isp VI²; 17 A V; – Adam (Buc); – Cărstea (17 A V 181); fiul Petrei, nepot lui Costin (ib. 158); munt. (16 B V 119). 3. Armanca b., nepot Mircesii (17 A IV 458). În toate aceste cazuri etnicul este luat ca prenume de evocare sau ca patronim. 4. Cu suf. -du: Armendu, Iftode, pren. (Sur XVII); – boier (17 B IV 356); Armencea, Călin (Tel 58); Armendoc (Dm). 5. Cu fon. magh. a > o: Ormeniș b,(Ard II 223) < ung. örmeny „armean” + -eș Cf. Urmeniș s. II. Prenumele feminin este și mai frecvent în Moldova. Hasdeu, (Magnum Etim) afirmă că acest nume „se dădea la femei și la cîini”, Armeanca (Ștef; Ard II 223); – fiica lui Șt. Foaie 1500 (Isp I¹); – țig. (16 B II 193);f. (P Gov f° 11 vo). 2. Armanca frecv. (C Bog; Sur XVIII; Răc 10; 16 A II 102, 173); soția lui Ion dărăbanul (RI II161); – sora lui Oniul și lui Cîrstea (16 A III 25, 45); – și Urîta, fetele popii Cucului (16 A III 9); – sora lui Pites (16 A I 206); – fiica lui Dragomir (16 B V 66); – j-ța (17 B I 223, 254); – preoteasa (17 B II 234); – olt. (Grș 12; AO XII; – (P Bor 60, 107); Alte exemple (Sd XI 87, 257, 270 din anii 1573, 1602; Tec I). 3. Armana, f., munt., 1593 (Cat). 4. Armenica f. (Isp IV¹).