2 intrări

2 definiții

aristotelizáre s. f., g. -d. art. aristotelizării

aristotelizá vb., ind. prez. 1 sg. aristotelizéz, 3 sg. și pl. aristotelizeáză

Intrare: aristotelizare
aristotelizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aristotelizare aristotelizarea
plural aristotelizări aristotelizările
genitiv-dativ singular aristotelizări aristotelizării
plural aristotelizări aristotelizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: aristoteliza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aristoteliza aristotelizare aristotelizat aristotelizând singular plural
aristotelizea aristotelizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aristotelizez (să) aristotelizez aristotelizam aristotelizai aristotelizasem
a II-a (tu) aristotelizezi (să) aristotelizezi aristotelizai aristotelizași aristotelizaseși
a III-a (el, ea) aristotelizea (să) aristotelizeze aristoteliza aristoteliză aristotelizase
plural I (noi) aristotelizăm (să) aristotelizăm aristotelizam aristotelizarăm aristotelizaserăm, aristotelizasem*
a II-a (voi) aristotelizați (să) aristotelizați aristotelizați aristotelizarăți aristotelizaserăți, aristotelizaseți*
a III-a (ei, ele) aristotelizea (să) aristotelizeze aristotelizau aristoteliza aristotelizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)