15 definiții pentru aripioară

aripioáră [At: NEGRUZZI, C. II, 90 / P: -pioa- / Pl: ~re / E: aripă + -ioară] 1 Aripă (1) mică. 2 (Spc) Înotătoare. 3 (Teh; la piese, instrumente, ustensile, aparate, mașini etc.) Parte proeminentă având forma unei aripi (18) mici. 4 (Avț) Eleron. 5-6 (Bot) Aripă (17) (mică).

ARIPIOÁRĂ, aripioare, s. f. Diminutiv al lui aripă. ♦ (Iht.) Înotătoare. ♦ Parte mobilă a unei aripi de avion, care servește pentru comandă și control. – Aripă + suf. -ioară.

ARIPIOÁRĂ, aripioare, s. f. Diminutiv al lui aripă. ♦ (Iht.) Înotătoare. ♦ Parte mobilă a unei aripi de avion, care servește pentru comandă și control. – Aripă + suf. -ioară.

ARIPIOÁRĂ, aripioare, s. f. Diminutiv al lui aripă. 1. v. a r i p ă (1). Un joben enorm... îi presa urechile, asemeni unor aripioare de pui golaș. SAHIA, N. 102. Tăunele zise:... ține acest pufuleț din aripioara mea. ISPIRESCU, L. 44. De-aș fi pasărea ce zboară, Fîlfîind din aripioară... NEGRUZZI, S. II 90. ◊ (Poetic) Și p-ale vîntulețe cu line aripioare Ca un miros de roze în spațiu voi să zbor. BOLINTINEANU, O. 199. 2. v. a r i p ă (2). [Peștii] au și-nceput... a o bate [pe iapă] cu aripioarele. SBIERA, P. 61. 3. v. aripă (4). Mașină de răsucit cu aripioare. Fus cu aripioare. – Pronunțat: -pioa-.

ARIPIOÁRĂ, aripioare, s. f. 1. Diminutiv al lui aripă. 2. Parte mobilă a unei aripi de avion, care servește pentru comandă și control. [Pr.: -pioa-].

aripioáră (-pioa-) s. f., g.-d. art. aripioárei; pl. aripioáre

aripioáră s. f. (sil. -pioa-), pl. aripioáre

ARIPIOÁRĂ s. 1. v. înotătoare. 2. v. eleron.

ARIPIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la aripă) 1) Organ exterior la pești, balene etc. care servește la înot; înotătoare. 2) Parte mobilă a aripii unui avion; eleron. [Sil. -pioa-] /aripă + suf. ~ioară

aripioară f. 1. aripă mică: scuturând din aripioare raze dalbe de eter BOL.; 2. membrane de înnotat (!) la pești.

aripĭoáră (ĭoa 1 sil.) f., pl. e. Aripă mică.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARIPIOÁRĂ s. (IHT.) aripă, înotătoare. (~ șalăului.)

aripioáră s.f. (tehn.) ◊ „Cu puțin timp înainte de efectuarea manevrelor pentru venirea pe sol, o «aripioară» – piesă metalică lungă de șase metri și lată de 1,50 metri care servește la dirijarea aeronavei pe verticală – s-a desprins de aparat.” R.l. 19 IV 75 p. 6 (din aripă + -ioară, după fr. ailette; D.Tr.; DEX)

ARIPIOARĂ militară, compusă din 3-4 escadrile.

ARIPIOARĂ eleron (v.)

Intrare: aripioară
aripioară substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aripioa aripioara
plural aripioare aripioarele
genitiv-dativ singular aripioare aripioarei
plural aripioare aripioarelor
vocativ singular
plural