16 definiții pentru ariniște aniniște


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ariníște sf [At: EMINESCU, P. 102 / V: ani~ / A și: arin~ / Pl: ~ti / E: arin + -iște] Pădurice de arini Si: arinărie, ariniș1, arinet, arină3. corectată

ARINÍȘTE, ariniști, s. f. Pădurice de arini; ariniș. [Acc. și: aríniște.Var.: aníniște s. f.] – Arin + suf. -iște.

ARINÍȘTE, ariniști, s. f. Pădurice de arini; ariniș. [Acc. și aríniște.Var.: aníniște s. f.] – Arin + suf. -iște.

ARÍNIȘTE, ariniști, s. f. Loc acoperit cu arini, pădurice de arini. [Boii,] cu boturile întinse, părăsiseră drumul bun, sărind în ariniște. CAMILAR, N. II 48. Ea picioru-l pune-n scară Și la codru pleacă iarăși. Sara vine din ariniști. Cu miroase o îmbată, Cerul stelele-și arată, Solii dulci ai lungii liniști. EMINESCU, O. I 103. – Variantă: aníniște s. f.

ARÍNIȘTE, ariniști, s. f. Pădurice de arini. [Acc. și ariníște.Var.: aníniște s. f.] – Din arin + suf. -iște.

ARINÍȘTE ~i f. 1) Pădure mică de arini. 2) Loc unde cresc arini. [Acc. și aríniște] /arin + suf. ~iște

ariniște f. loc de arini: sara vine din ariniști, cu miroase o îmbată EM.

aniníște sf vz ariniște

ANÍNIȘTE s. f. v. ariniște.

ANÍNIȘTE s. f. v. ariniște.

ANINÍȘTE s. f. v. ariniște.

ANINÍȘTE s. f. v. ariniște.

aníniște f. Aniniș (maĭ mic). – Și aríniște. Și -íște.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ariníște s. f., g.-d. art. ariníștii; pl. ariníști

ariníște/aríniște s.f., g.-d. art. ariníștii/aríniștii; pl. ariníști/aríniști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARINÍȘTE s. v. ariniș.

ARINIȘTE s. (BOT.) ariniș. (La marginea ~.)

Intrare: ariniște
ariniște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ariniște
  • ariniștea
plural
  • ariniști
  • ariniștile
genitiv-dativ singular
  • ariniști
  • ariniștii
plural
  • ariniști
  • ariniștilor
vocativ singular
plural
aniniște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aniniște
  • aniniștea
plural
  • aniniști
  • aniniștile
genitiv-dativ singular
  • aniniști
  • aniniștii
plural
  • aniniști
  • aniniștilor
vocativ singular
plural

ariniște aniniște

  • 1. Pădurice de arini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ariniș (ariniște) 2 exemple
    exemple
    • [Boii,] cu boturile întinse, părăsiseră drumul bun, sărind în ariniște. CAMILAR, N. II 48.
      surse: DLRLC
    • Ea picioru-l pune-n scară Și la codru pleacă iarăși. Sara vine din ariniști. Cu miroase o îmbată, Cerul stelele-și arată, Solii dulci ai lungii liniști. EMINESCU, O. I 103.
      surse: DLRLC
  • comentariu Accentuat și: ariniște.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Arin + sufix -iște.
    surse: DEX '09 DEX '98