Definiția cu ID-ul 964492:

Enciclopedice

ARICIU, subst. 1. – (Sd XI 87) etc. 2. Aric/ea (16 B II 75); -escu; -ești s.; -el, Drag., olt. (AO XV 66).

Exemple de pronunție a termenului „ariciu” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1