2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aricit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 19/1 / Pl: ~iți, ~e / E: arici2] 1 (Reg; d. oameni) Ghemuit. 2 (Reg: d. păr) Zbârlit. 3 (Reg; d. păr) Creț. 4 (D. animale) Atins de ariceală Cf arici2 (3). 5 (Reg; d. vița de vie) Atinsă de arici1 (11). 6-7 (D. oameni) Bolnav de arici1 (12-13). 8 (Reg; d. om, animale) Slab din cauza bolii. 9 (Reg; d. plante) Ofilit.

aricit1 sn [At: HEM 1645 / Pl: ~uri / E: arici2] 1-2 Ariceală (1-2).

arici2 vr [At: REV. CRIT. III, 86 / Pzi: ~icesc / E: arici1] (Reg) 1 (D. om) A se strânge ca ariciul (1). 2 (D. păr) A se zbârli. 3 A se îmbolnăvi de ariceală.

ARICÍ2, pers. 3 aricește, vb. IV. Refl. A se îmbolnăvi de ariceală. – Din arici1.

ARICÍ2, pers. 3 aricește, vb. IV. Refl. A se îmbolnăvi de ariceală. – Din arici1.

aricésc (mă) v. refl. Mă îmbolnăvesc de ariceală: un cal aricit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!aricí2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se aricéște, imperf. 3 sg. se ariceá; conj. prez. 3 să se ariceáscă

aricí vb., ind. prez. 3 sg. aricéște, imperf. 3 sg. ariceá; conj. prez. 3 sg. și pl. ariceáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARICÍ vb. v. ridica, zbârli.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

aricít, -ă, aricíți, -te adj. (înv. și pop.) 1. chircit, ghemuit, strâns 2. zbârlit 3. bolnav de „arici” (v.) 4. ofilit, slăbit

Intrare: aricit
aricit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aricit
  • aricitul
  • aricitu‑
  • arici
  • aricita
plural
  • ariciți
  • ariciții
  • aricite
  • aricitele
genitiv-dativ singular
  • aricit
  • aricitului
  • aricite
  • aricitei
plural
  • ariciți
  • ariciților
  • aricite
  • aricitelor
vocativ singular
plural
Intrare: arici (vb.)
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arici
  • aricire
  • aricit
  • aricitu‑
  • aricind
  • aricindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • aricește
(să)
  • aricească
  • aricea
  • arici
  • aricise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • aricesc
(să)
  • aricească
  • ariceau
  • arici
  • ariciseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arici (verb)

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98