12 definiții pentru arheologic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arheológic, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 157 / P: ~he-o- / S: (înv; dfnz) arche- (P: arche-) / Pl: ~ici, ~ice / E: fr archéologique] 1 Specific arheologiei Si: (înv) arheologicesc (1). 2 Referitor la arheologie Si: (înv) arheologicesc (2). 3 Care provine de la arheologie Si: (înv) arheologicesc (3). 4 Care aparține arheologiei Si: (înv) arheologicesc (4).

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -ce, adj. Care aparține arheologiei, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologique.

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -ce, adj. Care aparține arheologiei, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologique.

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -e, adj. Care ține de arheologie, privitor la arheologie. Săpături arheologice.Planul pentru cercetările arheologice se încadrează în planul de stat, ca element al revoluției culturale ce se desfășoară la noi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 6/2. Această localitate are în sine o importanță extraordinară ca stațiune arheologică. ODOBESCU, S. II 175. – Pronunțat: -he-o-.

ARHEOLÓGIC, -Ă, arheologici, -e, adj. Care ține de arheologie, privitor la arheologie. [Pr.: -he-o-] – Fr. archéologique (< gr.).

ARHEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la arheologie. [< fr. archéologique].

ARHEOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de arheologie; propriu arheologiei. /<fr. archéologique

arheologic a. privitor la arheologie.

*arheológic, -ă adj. (vgr. arhaiologikós). Relativ la arheologie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arheológic (-he-o-) adj. m., pl. arheológici; f. arheológică, pl. arheológice

arheológic adj. (sil. -he-o-) → logic


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARHEOLÓGIC adj. (înv.) anticariu. (Cercetări ~.)

ARHEOLOGIC adj. (înv.) anticariu. (Cercetări ~.)

Intrare: arheologic
arheologic adjectiv
  • silabație: ar-he-o-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arheologic
  • arheologicul
  • arheologicu‑
  • arheologică
  • arheologica
plural
  • arheologici
  • arheologicii
  • arheologice
  • arheologicele
genitiv-dativ singular
  • arheologic
  • arheologicului
  • arheologice
  • arheologicei
plural
  • arheologici
  • arheologicilor
  • arheologice
  • arheologicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arheologic

  • 1. Care aparține arheologiei, privitor la arheologie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: anticariu 3 exemple
    exemple
    • Săpături arheologice.
      surse: DLRLC
    • Planul pentru cercetările arheologice se încadrează în planul de stat, ca element al revoluției culturale ce se desfășoară la noi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 6/2.
      surse: DLRLC
    • Această localitate are în sine o importanță extraordinară ca stațiune arheologică. ODOBESCU, S. II 175.
      surse: DLRLC

etimologie: